Riscuri psiho-sociale la locul de muncă

 

stres

Ce pot face lucratorii pentru gestionarea stresului individual?

Pentru a-şi păstra sănătatea pe parcursul întregii vieţi profesionale, lucrătorii trebuie:
● să-şi folosească eficient timpul de lucru, prin stabilirea priorităţilor;
● să-şi dezvolte abilităţile de comunicare (stresul şi anxietatea pot apărea acolo unde există o stare conflictuală sau unde comunicarea este neclară, imprecisă);
● să-şi schimbe atitudinea prin:
– controlarea reacţiilor;
– construirea unui sistem mental de apărare împotriva stresului;
– dozarea efortului.
● să adopte un stil de viaţă echilibrat prin:
– practicarea cu regularitate a exerciţiilor fizice;
– alegerea unei diete bogate în fructe şi legume;
– menţinerea unui program ordonat de somn – dormiţi îndeajuns încât să vă treziţi revigoraţi;
– implicarea în viaţa socială, discutarea problemelor cu colegii, familia, prietenii, solicitarea ajutorului de specialitate.

Acordaţi-vă timp pentru hobby-uri: sport, literatură, muzică, dans, limbi străine, abilităţi tehnice, meşteşuguri!
Asiguraţi-vă un echilibru între muncă şi recreere!

În ultimul deceniu, stresul profesional a fost identificat ca fiind una dintre problemele majore la locul de muncă.

Ce este stresul?
● Stresul este termenul generic care descrie presiunea psihică la care oamenii trebuie să facă faţă de-a lungul vieţii.

● Stresul este răspunsul sau reacţia psihicului şi a organismului la pericole reale sau imaginare, evenimente sau schimbări, numite generic factori de stres. Factorii de stres pot fi interni (gânduri, convingeri, atitudini) sau externi (pierderi, tragedii, schimbări).

Ocupaţii care, prin natura lor, pot implica expunerea la stări emoţionale puternice, stres, violenţă, agresiune verbală, hărţuire:
● dispeceri în domeniul energetic;
● pompieri/poliţişti/cadre medicale;
● paznici în închisori/cluburi de noapte;
● funcţionari care lucrează cu publicul;
● şoferi de taxi/transport public etc.

Riscuri psiho-sociale la locul de muncă:

● Stresul profesional – derivat din suprasolicitări pe care lucrătorii nu le mai pot controla.
● Hărţuirea morală – intimidare, ostilitate, umilire etc.
● Hărţuirea sexuală.
● Violenţa.

Factori care pot genera riscuri psiho-sociale

Există numeroşi factori ce pot avea un impact negativ asupra stării psihice a lucrătorilor şi implicit asupra productivităţii organizaţiei, legaţi de:
● mediul de muncă (zgomot excesiv, vibraţii, temperatură ridicată/ scăzută, umiditate etc.);
● organizarea locului de muncă şi conţinutul sarcinii de muncă (supraîncărcarea lucrătorilor, ore suplimentare nedorite, sarcini monotone şi repetitive, schimbări imprevizibile etc.);
● atmosfera la locul de muncă (relaţii încordate între colegi, între şefi şi subalterni, accidente la locul de muncă, moartea unui coleg, lipsa comunicării, teama de a pierde locul de muncă etc.);
● factori ce ţin de individ (structura fizică şi emoţională etc.).

Este stresul întotdeauna negativ?
Nu întotdeauna. Uneori stresul poate fi pozitiv.
Stresul pozitiv sau Eustress-ul apare atunci când nivelul de stres este suficient pentru a motiva o persoană să realizeze ceva.
Eustress-ul este necesar pentru a te menţine concentrat, energic, motivat şi creativ.
Stresul negativ sau Distress-ul apare atunci când nivelul de stres este prea ridicat sau prea scăzut şi, în acest caz, organismul şi/sau psihicul încep să fie afectate.

Stresul negativ poate genera:
● Reacţii ale organismului (migrene, dureri de stomac, hipertensiune, afecţiuni cardiace etc.).
● Reacţii psihologice (nelinişte, anxietate, frică, furie, depresie, nervozitate, frustrare, închidere în sine etc.).
● Reacţii comportamentale (fumat excesiv, tulburări ale regimului de odihnă şi alimentaţie, rezistenţă la schimbare etc.).

Ce pot face angajatorii pentru gestionarea riscurilor psihosociale la nivelul organizaţiei?

Angajatorii au datoria de a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor la locul de muncă, inclusiv împotriva riscurilor psiho-sociale.
Pentru aceasta, angajatorul trebuie:
● să evalueze riscurile psiho-sociale la locul de muncă. De exemplu, pentru evaluarea stresului în muncă, se pot folosi chestionare
care să acopere orice impact psihic potenţial negativ (criza de timp în îndeplinirea sarcinilor, lucrul cu publicul, tensiunea cauzată de îngrijirea bolnavilor/muribunzilor în spitale, aziluri, etc.);
● să elaboreze un program de reducere a riscurilor psiho-sociale la locul de muncă, pe baza evaluării de risc, care să cuprindă:
– activităţi şi sarcini precise;
– instruirea profesională a lucrătorilor şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
– asigurarea sprijinului psihologic pentru lucrătorii afectaţi;
– organizarea unor cursuri de management al stresului individual în timpul programului de lucru;
– crearea unei culturi de comunicare deschisă în organizaţie.

Sursa: Inspectia muncii

Share Button