Deseuri din constructii si demolari

 

Deşeurile din construcţii şi demolări provin din activităţi precum:

– construirea de clădiri şi obiective de infrastructură

– demolarea totală sau parţiala a clădirilor şi a obiectivelor de infrasatructură, construcţia şi întreţinerea căilor rutiere.

dem
Deşeurile din construcţii şi demolări pot constitui o resursă pentru reciclare şi folosire în industria construcţiilor.
Din punct de vedere ecologic, reutilizarea deşeurilor din construcţii şi demolări reduce spaţiul destinat depozitelor de deşeuri autorizate şi permite şi o economie a resurselor naturale, în timp ce, din punct de vedere economic, utilizarea materialelor reciclate în locul resurselor naturale, care ating costuri extrem de mari, devine, de la un an la altul, o soluţie din ce în ce mai avantajoasă.

Deseurile din constructii si demolari pot include:

– materiale rezultate din construcţii şi demolări clădiri – ciment, cărămizi, ţigle, ceramică, roci, ipsos, plastic, metal, fontă, lemn, sticlă, resturi de tâmplărie, materiale de construcţii cu termen de valabilitate expirat;

– materiale rezultate din construcţia şi întreţinerea căilor de acces şi a structurilor aferente – smoală, nisip, pietriş, bitum, piatră construcţii, substanţe gudronate, substanţe cu lianţi bituminoşi sau hidraulici;

– materiale excavate în timpul activităţilor de construire, dezafectare, dragare, decontaminare etc. – sol, pietriş, argilă,nisip, roci, resturi vegetale.

Deşeurile periculoase din deşeurile de construcţii şi demolări includ:

– materiale periculoase – azbest, gudroane şi vopsele, metale grele (crom, plumb, mercur), lacuri, vopsele, adezivi, policlorură de vinil, solvenţi, compuşi bifenili policloruraţi, diverse tipuri de răşini utilizate pentru conservare, ignifugare, impermeabilizare etc.;

– materiale nepericuloase care au fost contaminate prin amestecare cu materiale periculoase – ex. materiale de construcţii amestecate cu substanţe periculoase, materiale amestecate rezultate în urma activităţii de demolare neselectivă etc.;

– soluri şi pietrişuri contaminate cu substanţe periculoase.

Prevenirea si minimizarea producerii de deşeuri trebuie realizate începând cu faza de proiectare a construcţiei şi continuând cu achiziţionarea materialelor şi construcţia efectivă, prin măsuri precum:

– evitarea soluţiilor de execuţie care presupun utilizarea unei cantităţi mai mari de materie primă;
– evitarea demolărilor inutile, prin evaluarea atentă a structurilor deja existente şi încercarea integrării acestora în noul proiect;
– calcularea cât mai exactă a necesarului de materiale;
– alegerea unor soluţii de execuţie care să presupună utilizarea de materiale reciclate sau recuperate;
– utilizarea unor materii prime şi tehnologii mai putin periculoase faţă de mediu, ca de exemplu: izolaţii din materii prime precum lâna de oaie, plăci din fibră de lemn, vopsele şi tencuieli ecologice;
– alegerea unor procese de demolare controlată care să permită recuperarea şi valorificarea unor materiale de construcţii, precum lemnul, cărămizile, tâmplaria etc.

– utilizarea, pe cât posibil, a construcţiilor modulare, „pre-fabricate” care să diminueze cantitatea de deşeuri produsă atât pe santier, cât şi care să permită şi o dezasamblare ulterioară mai usoară;

– sortarea deşeurilor pe şantier;

– separarea deşeurilor periculoase de cele nepericuloase.

 

Share Button