Ambalaje si deseuri de ambalaje

 

Conform prevederilor legale operatorii economici, persoane juridice romane, sunt responsabili pentru intreaga cantitate de deseuri generate de ambalajele pe care le introduc pe piata nationala, dupa cum urmeaza:

  • Operatorii economici care introduc pe piata produse ambalate sunt responsabili pentru ambalajele primare, secundare si tertiare folosite pentru ambalarea produselor lor;
  • Operatorii economici care supraambaleaza produse ambalate individual in vederea revanzarii/redistribuirii sunt responsabili pentru ambalajele secundare si tertiare pe care le introduc pe piata.
  • Operatorii economici care introduc pe piata ambalaje de desfacere sunt responsabili pentru aceste ambalaje.
  • Operatorii economici care inchiriaza ambalaje sunt responsabili pentru ambalajele pe care le inchiriaza. Se inchiriaza ambalaje reutilizabile (navete, paleti), acestea declarandu-se prima data cand sunt introduse pe piata.

Operatorii economici care genereaza deseuri au obligatia sa tina o evidenta a gestiunii acestora pentru fiecare tip de deseu generat.

amb

Ambalajul primar

Definitia conform H.G. 349/2002: „ambalaj de vanzare – ambalaj conceput si realizat pentru a indeplini functia de unitate de vanzare, pentru utilizatorul final sau pentru consumator in punctul de achizitie;”.

Cateva exemple potrivite sunt: flaconul de sticla in care se gaseste un parfum, tubul din plastic in care este pasta de dinti, ambalajul din plastic in care se gasesc biscuiti, sticla in care se gaseste bere.

Ambalaj secundar

Definitia data de H.G. 349/2002 este urmatoarea: „ambalaj grupat – supra-ambalaj – ambalaj conceput pentru a constitui la punctul de achizitie o grupare a unui numar de unitati de vanzare, indiferent daca acesta este vandut ca atare catre utilizator sau consumatorul final, ori daca serveste numai ca mijloc de umplere a rafturilor in punctul de vanzare; acesta poate fi separat de produs fara a afecta caracteristicile produsului;”

Cu alte cuvinte, daca dupa ce a fost introdus produsul in interiorul unui ambalaj, mai ramane spatiu gol, neocupat, atunci acel spatiu se numeste „spatiu mort”.

Cateva exemple de ambalaje secundare sunt: cutia de carton ce contine doua sticle de bere, cartusul in care se gasesc mai multe pachete de tigarete, pachetul de plastic care contine 6 sticle de apa minerala.

Ambalajul tertiar

H.G. 349/2002 defineste ambalajul tertiar astfel: „ambalaj de transport – ambalaj conceput pentru a usura manipularea si transportul unui numar de unitati de vanzare sau ambalaje grupate, in scopul prevenirii deteriorarii in timpul manipularii sau al transportului. Ambalajul pentru transport nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;”

Paletul este exemplul cel mai intalnit. Alte exemple: cutia de lemn in care se pun sticle de vin, cutia de carton in care sunt flacoane de sampon, box-ul in care sunt de cartuse de tigarete.

Ambalaj reutilizabil

Definita H.G. 349/2002 este: „ambalaj refolosit pentru acelasi scop, a carui returnare de catre consumator sau comerciant este asigurata de plata unei sume – sistem depozit, prin reachizitionare sau in alt mod”.

Deseuri de ambalaje

H.G. 349/2002 le defineste astfel: „orice ambalaje sau materiale de ambalare care nu mai satisfac cerintele si scopul pentru care au fost proiectate si fabricate si care raman dupa ce a fost utilizat produsul ambalat”.

Share Button